Info Pacienti

1. Pregatire pentru recoltare

RECOLTAREA SANGELUI
• Se recomanda evitarea efortului fizic si a activitatilor stresante inainte de recoltare;
• Nu consumati alimente sau lichide (mai ales dulci) care pot influenta rezultatul analizelor in mod direct (ex. glicemie, colesterol, trigliceride) sau indirect (prin cresterea turbiditatii sangelui);
• Anumite analize (ex. bilantul lipidic, dozarile de insulina) necesita o perioada mai lunga de inanitie sau o perioada de dieta. Este bine sa solicitati informatii legate de conditiile de recoltare fie medicului trimitator, fie personalului laboratorului ce urmeaza a efectua investigatiile;
• Exista medicamente care pot modifica rezultatul analizelor. In cazul in care urmati un tratament, este bine sa informati medicul care v-a recomandat analizele, pentru a afla daca este necesar sa intrerupeti temporar medicatia sau daca este suficient sa comunicati personalului laboratorului tratamentul urmat.

SUMAR URINA
• Se face toaleta zonei genitale cu apa si sapun;
• Recoltarea se face din prima urina de dimineata la trezire;
Se recomanda utilizarea unui urocultor (recipient steril cu volum de 30 ml, care poate fi procurat de la laboratorul nostru). In cazul in care nu ati reusit sa va procurati unul, trebuie sa aveti grija ca recipientul folosit sa fie foarte curat si sa tineti cont de faptul de pentru efectuarea analizei este nevoie de maxim 100 ml urina;
• Se pune capacul, se noteaza datele personale: nume, prenume, ora recoltarii, scopul recoltarii pe eticheta recipientului si se aduce proba la laborator in maxim 2 ore de la recoltare.

PROBA ADDIS
• Se face toaleta zonei genitale cu apa si sapun;
• Prima urina de dimineata se arunca;
• Pacientul ramane la pat, se recolteaza urmatoarea urina la un interval de 3 ore fara a se consuma lichide;
• Se recomanda utilizarea unui urocultor (recipient steril cu volum de 30 ml, care poate fi procurat de la laboratorul nostru). In cazul in care nu ati reusit sa va procurati unul, trebuie sa aveti grija ca recipientul folosit sa fie foarte curat si sa tineti cont de faptul de pentru efectuarea analizei este nevoie de maxim 100 ml urina;
• Se aduce toata cantitatea recoltata la laborator intr-un interval cat mai scurt.

PRONA ADLER
• Este un examen necesar in cazul oricarei banuieli de hemoragie digestiva;
• Pacientul are obligatia ca timp de 3 zile sa tina un regim fara carne si medicamente pe baza de fier;
• Dupa terminarea celor 3 zile de regim se recolteaza o proba de scaun in recipiente de unica folosinta si se aduce la laborator;
• Se recomanda utilizarea unui urocultor (recipient steril cu volum de 30 ml, care poate fi procurat de la laboratorul nostru). In cazul in care nu ati reusit sa va procurati unul, trebuie sa aveti grija ca recipientul folosit sa fie foarte curat si sa tineti cont de faptul de pentru efectuarea analizei este nevoie de maxim 100 ml urina.

UROCULTURA
• Recoltarea se face din prima urina de dimineata;
• Pacientul /pacienta isi vor face toaleta locala cu apa calda si sapun;
• Primul jet de urina se arunca, urmand a se recolta al doilea jet de urina in recipientul dat de laborator;
• Se inchide recipientul fara a atinge fata interna a dopului si fara a atinge recipientul de obiecte din jur, pentru a evita contaminarea cu bacterii;
• Este important ca recoltarea sa se faca inainte de inceperea tratamentului cu antibiotice deoarece, in general, antibioticele modifica flora microbiana, iar rezultatul uroculturii poate fi fals negativ, chiar daca infectia urinara exista;
• Se noteaza datele pacientului; nume, prenume si daca se administreaza sau nu medicamente in momentul recoltarii;
• Se aduce proba la laborator in maxim 2 ore de la recoltare.

GLCOZURIE
• Este necesara recoltarea urinei pe parcursul a 24 de ore;
• In dimineata inceperii recoltei se noteaza ora si urina se arunca;
• Din acest moment se colecteaza toate emisiile de urina, intr-un recipient curat, acoperit, pastrat la rece si la intuneric, timp de 24 ore inclusiv ultima urina de la aceeasi ora la care a inceput recoltarea;
• Se masoara cantitatea totala de urina, si se iau 50-100 ml din aceasta cantitate care se aduce la laborator insotita de datele pacientului: nume, prenume, cantitatea totala de urina din care s-a luat esantionul.

PROTEINURIE
• Este necesara recoltarea urinei pe parcursul a 24 de ore;
• In dimineata inceperii recoltei se noteaza ora si urina se arunca;
• Din acest moment se colecteaza toate emisiile de urina, intr-un recipient curat, acoperit, pastrat la rece si la intuneric, timp de 24 ore inclusiv ultima urina de la aceeasi ora la care a inceput recoltarea;
• Se masoara cantitatea totala de urina, si se iau 50-100 ml din aceasta cantitate care se aduce la laborator insotita de datele pacientului: nume, prenume, cantitatea totala de urina din care s-a luat esantionul.

COPROCULTURA
• Se recomanda utilizarea unui coprorecoltor (recipient steril cu volum de 30 ml, care poate fi procurat de la laboratorul nostru);
• Este necesar ca recoltarea materiilor fecale sa se faca fie in coprocultoare cu/fara mediu de cultura, in functie de intervalul de timp pana la prelucrarea produsului in laborator.

EXAMEN COPROPARAZITOLOGIC
• Se recomanda utilizarea unui coprorecoltor (recipient steril cu volum de 30 ml, care poate fi procurat de la laboratorul nostru);
• Recoltarea materiilor fecale se face in recipient fara mediu, cu ajutorul spatulei, din diferite zone ale scaunului, fara a umple insa recipientul;
• Este necesara repetarea examenului mai multe zile la rand, deoarece ouale, larvele sau chistele unor paraziti nu se elimina zilnic.

EXUDAT FARINGIAN
• Prelevarea se face dimineata, inainte de a consuma alimente sau lichide, deoarece acestea sterg agentii patogeni existenti pe suprafata amigdalelor si/sau mucoasei faringiene;
• Este important a nu se efectua igiena orala in dimineata recoltarii exudatului faringian, deoarece pastele de dinti contin substante antibacteriene ce modifica flora microbiana orala;
• In cazul in care aceste conditii nu pot fi respectate, recoltarea exudatului faringian se efectueaza la 3-4 ore de la ultima masa sau de la ultimul periaj dentar;
• Recoltarea se face inaintea instituirii tratamentului antibiotic sau antimicotic.

EXUDAT LINGUAL
• Recoltarea exudatului lingual se efectueaza la 3-4 ore de la ultima masa sau de la ultimul periaj dentar;
• Recoltarea se face inaintea instituirii tratamentului antibiotic sau antimicotic.

EXUDAT NAZAL
• Prelevarea se face inaintea instituirii tratamentului antibiotic.

SECRETIE VAGINALA
• Se evita recoltarea in perioada menstruala;
• Se impune incetarea administrarii unor tratamente endovaginale, a irigatiilor vaginale, precum si a contactului sexual cu 48 de ore inaintea prelevarii probelor.

SECRETIE URETRALA
• Pacientul nu trebuie sa urineze cu o ora inainte de recoltare.

SPERMOGRAMA
• Se face preferabil dupa o perioada de abstinenta de 2-3 zile, prin masturbare si nu prin contact sexual.

2. Intrebari frecvente

1.CU CE SE OCUPA LABORATOARELE DE ANALIZE MEDICALE?
Laboratoarele de analize medicale efectueaza testele recomandate de medicii trimitatori(de familie sau specialisti) pentru a ajuta la diagnosticarea, tratamentul si monitorizarea pacientilor acestora.
2.CINE PLATESTE PENTRU TESTELE DE LABORATOR?
In baza biletului de trimitere emis de medicul de familie sau de catre medicul specialist, pacientul beneficiaza de o gama de analize decontate de catre Casa de Asigurari de Sanatate, in limita plafonului lunar al fiecarui laborator. Costurile analizelor nedecontate de catre Casa de Asigurari de Sanatate sunt suportate de catre pacienti.
3.UNDE ESTE SITUAT LABORATORUL DE ANALIZE MEDICALE TRITEST?
Laboratorul este situat in Centrul Civic al Iasului, intre BRD Sucursala A.Panu si World Trade Center Iasi. Pentru mai multe informatii despre localizare, va rugam vizitati Contact.
4.CARE ESTE PROGRAMUL DVS. DE FUNCTIONARE?
Laboratorul este deschis de luni pina vineri in intervalul ora 7.30 – 18.00, iar simbata in intervalul ora 7.30-12.00.
5.CE MOMENT AL ZILEI ESTE CEL MAI POTRIVIT PENTRU A VENI LA LABORATOR IN VEDEREA RECOLTARII PROBELOR BIOLOGICE?
Perioada cea mai aglomerata este dimineata( inainte de ora 9 a.m.), cind majoritatea pacientilor vin pentru a li se recolta probele biologice. In situatia in care analizele recomandate de catre medicul dvs. nu necesita recoltarea la o anumita ora si nu necesita sa fiti nemincati in momentul recoltarii, va sugeram sa veniti mai tirziu in cursul diminetii sau dupa-amiaza, cind laboratorul nu este atit de aglomerat si timpul dvs. de asteptare este redus.
6.PENTRU PACIENTII NETRANSPORTABILI DISPUNETI DE PERSONAL CARE SE DEPLASEAZA LA DOMICILIUL PACIENTILOR?
Da. Avem personal care recolteaza probe biologice la persoane in virsta sau infirme. Solicitarea se va face cu cel putin 2-3 zile lucratoare inainte de data la care se doreste recoltarea.
7.MA POT INFECTA CU HIV SAU HEPATITA IN URMA RECOLTARII PROBELOR DE SINGE LA LABORATORUL DVS.?
In niciun caz. Acul folosit pentru recoltare este steril. Fiecare ac este impachetat individual si folosit doar o singura data. Imediat dupa folosire acul este introdus intr-un recipient special pentru infecte, urmind a fi preluat de firme specializate in neutralizarea deseurilor medicale.
Cind vi se recolteaza singe, nici o substanta nu intra in organismul dvs. Proba este recoltata intr-o eprubeta cu vacuum care, fiind vidata, va trage cantitatea de singe necesara, intr-un timp foarte scurt.
Este o procedura sigura, care nu prezinta nici un risc. Siguranta dvs. este foarte importanta pentru noi. Urmam proceduri stricte si ne luam toate masurile de precautie pentru a va proteja.
8.DE CE CERETI ASA DE MULTE INFORMATII DESPRE MINE?
Trebuie sa ne asiguram si sa identificam fiecare pacient dupa nume, virsta, cod numeric personal si medicul trimitator. Aceste informatii va vor fi solicitate de fiecare data cind va veti prezenta la laborator.
Trebuie sa stim virsta dvs., deoarece rezultatele testelor pot fi diferite in functie de virsta si sexul pacientilor. In cazul in care medicul va recomanda analize speciale, este posibil sa va cerem informatii suplimentare, cum ar fi: cind ati mincat ultima oara?, ce medicatie luati? sau data ultimei menstruatii. Toate acestea ne sunt necesare pentru a va oferi rezultate concludente.
9.CUM FOLOSESTE LABORATORUL DVS. INFORMATIA DESPRE PERSOANA MEA?
Registratorii nostrii medicali introduc informatiile despre dvs. si medicul trimitator in sistemul nostru computerizat. Computerul va elibera un decont ce va contine un ID unic pentru fiecare pacient. Acest ID unic insoteste probele dvs.biologice pe perioada cat acestea parcurg circuitul de testare si examinare in laborator pana la eliminarea lor.
Personalul laboratorului poate identifica oricand o proba ce se gaseste in laborator tocmai datorita acestui ID unic.
10.SUNT REZULTATELE ANALIZELOR MELE CONFIDENTIALE?
Da. Toate informatiile medicale despre dvs. sunt confidentiale. Ele vor fi eliberate doar personal, in baza decontului primit de la laborator la momentul recoltarii. De asemenea, rezultatele pot fi primite in format electronic, pe email sau vizualizate direct pe site-ul nostru in baza unui cod primit tot de la laborator. Laboratorul nu comunica rezultate prin telefon.
11.CE MI SE VA CERE SA FAC CIND MA VOI PREZENTA PENTRU RECOLTARE?
Testele de laborator necesita, in general, singe sau urina.Cel mai probabil va vom recolta o mica cantitate de singe sau va vom solicita o proba de urina. In anumite cazuri este posibil sa va solicitam sa nu mincati sau sa nu beti nimic cu citeva ore inainte de recoltare.
12.AR TREBUI SA VA SPUN DACA NU MI-A MAI FOST RECOLTAT NICIODATA SINGE SAU DACA AM EMOTII IN LEGATURA CU RECOLTAREA?
Da. Vom face totul in asa fel incit sa va simtiti confortabil si va vom spune dinainte la ce sa va asteptati. In momentul de fata procedurile de recoltare a singelui sunt rapide si nedureroase.
13.DACA MI S-A MAI LUAT SINGE IN TRECUT SI AM OBSERVAT CA PROCEDURA A FOST DIFICILA, ESTE NECESAR SA VA SPUN?
Da. Angajatii nostri sunt foarte bine pregatiti, dar dvs. stiti mai multe despre propriul dvs. corp.De aceea dorim sa ne aduceti la cunostinta daca ati avut probleme in trecut. Ne vom stradui ca recoltarea sa fie cit mai usoara.
14.CE CANTITATE DE SINGE IMI VETI RECOLTA? VOI FI OBOSIT DUPA RECOLTARE?
Echipamentele moderne de laborator ne permit sa efectuam multe teste dintr-o cantitate mica de singe.
Datorita faptului ca single recoltat este in cantitate mica, nu ar trebui sa prezentati nici un efect secundar dupa recoltare.
15.CE SE INTIMPLA CU DESEURILE MEDICALE?
Respectam reguli foarte stricte in privinta deseurilor rezultate din laborator, cu privire la mediul inconjurator si siguranta transportului si incinerarii acestora. Toate deseurile sunt impachetate, preluate si transportate in conformitate cu normele sanitare in vigoare.

3. Triplu Test in sarcina

Screening prenatal pentru depistarea riscului de sindrom Down, Edwards si Patau
Sindromul Down reprezinta cea mai frecventa cauza genetica a retardului mental si a malformatiilor cunoscute la om. El apare din cauza unei anomalii cromozomiale, caracterizata prin prezenta unui cromozom in plus in perechea 21. Astfel, copiii nascuti cu sindrom Down vor avea 47 de cromozomi in loc de 46. Cromozomul in plus poate proveni atit de la tata (spermatozoid cu 24 de cromozomi in loc de 23) cit si de la mama (ovul cu 24 de cromozomi in loc de 23).
Semne si simptome frecvente: tonus muscular scazut, strabism, articulatii flexibile, cap mic, figura caracteristica mongoloida, nas mic cu radacina aplatizata, gura mica, buza superioara intoarsa spre exterior, fata mica si rotunda, profil aplatizat, urechi mici, dinti mici si putini, gat scurt ce prezinta cute de piele in exces, maini late cu degete scurte, picioare scurte si late, inaltime sub medie, retard mental moderat (IQ sub 50). O treime din copiii cu Sindrom Down prezinta malformatii cardiace – comunicari anormale intre camerele inimii, care duc la o circulatie anormala a singelui la inima si la oxigenarea defectuoasa a intregului organism.
Exista 2 tipuri de teste prenatale care pot detecta sindromul Down la fat: teste de screening si teste de diagnostic. Testele de screening estimeaza riscul ca fatul sa aiba sindrom Down, iar testele de diagnostic confirma aceasta afectiune.
Testele de screening sunt neinvazive si nedureroase, insa nu pot oferi un diagnostic sigur. Au o acuitate de 80% in determinarea sindromului Down sI a altor anomalii cromozomiale.
Testele de diagnostic au o acuitate de 99%, si sunt invasive, in unele cazuri prezinta riscul pierderii sarcinii si aparitiei altor complicatii. Din acest motiv sunt recomandate femeilor cu virsta peste 35 ani, celor care prezinta un istoric familial de boli genetice sau femeilor care au primit un rezultat pozitiv la testul de screening.
Sindrom Edwards (trisomia 18) este o boala cromozomiala foarte grava, caracterizata printr-un sindrom plurimalformativ datorat prezentei unui cromozom 18 suplimentar. Majoritatea embrionilor cu trisomie 18 sunt avortati spontan in primele 2 trimestre ale sarcinii.
Trisomia 18 poate fi suspectata inca din viata intrauterina: retard de crestere intrauterina, anomalii cardiace, lichid amniotic in exces, calcii sub forma de “piolet”. Dupa nastere, principalele semen clinice sunt: greutate mica, occipital proeminent, urechi jos inserate, cu pavilionul modificat, retard mental sever, defect de sept ventricular, rinichi in potcoava, stenoza pilorica. Doar 5% dintre copii supravietuiesc virstei de 1 an. 70% dintre decese sunt datorate stopului cardio-respirator.
Sindromul Patau (trisomia 13), este o afectiune congenitala caracterizata de prezenta in plus a unui cromozom 13. Cromozomul in plus determina numeroase malformatii fizice si mentale, in special afectiuni cardiace. Severitatea simptomelor sindromului Patau variaza in functie de malformatia cromozomiala, de la foarte grave la aspect aproape normal al copilului. Trisomia 13 completa, care este prezenta in majoritatea cazurilor, duce la cele mai grave si numeroase malformatii interne si externe. Frecvent creierul nu se divide in emisfere, iar capul capata un aspect neobisnuit de mic (microcefalie). Maduva spinarii se poate exterioriza din cauza unei malformari a coloanei vertebrale. Copiii care supravietuiesc copilariei prezinta un retard mental accentuat si atacuri de cord.

TRIPLU TEST (se efectueaza in saptamanile 14 – 21 de sarcina) este un screening prenatal care se efectueaza la inceputul celui de-al doilea trimestru de sarcina. El poate oferi informatii asupra starii de sanatate a fatului, in ceea ce priveste anomaliile congenitale (Sindrom Down, Sindrom Edwards si Sindrom Patau), fara a pune in pericol viata acestuia sau a viitoarei mame.
Dublu test si Triplu test nu reprezinta o metode de diagnostic. In cazul obtinerii unui risc crescut de anomalie fetala la nastere, medicul obstetrician va hotari oportunitatea efectuarii de investigatii suplimentare. Riscurile calculate depind de acuratetea informatiilor furnizate de pacienta/medicul trimitator.

4. Dublu Test in sarcina

Screening prenatal pentru depistarea riscului de sindrom Down si Edwards.
Sindromul Down reprezinta cea mai frecventa cauza genetica a retardului mental si a malformatiilor cunoscute la om. El apare din cauza unei anomalii cromozomiale, caracterizata prin prezenta unui cromozom in plus in perechea 21. Astfel, copiii nascuti cu sindrom Down vor avea 47 de cromozomi in loc de 46. Cromozomul in plus poate proveni atit de la tata (spermatozoid cu 24 de cromozomi in loc de 23) cit si de la mama (ovul cu 24 de cromozomi in loc de 23).
Semne si simptome frecvente: tonus muscular scazut, strabism, articulatii flexibile, cap mic, figura caracteristica mongoloida, nas mic cu radacina aplatizata, gura mica, buza superioara intoarsa spre exterior, fata mica si rotunda, profil aplatizat, urechi mici, dinti mici si putini, gat scurt ce prezinta cute de piele in exces, maini late cu degete scurte, picioare scurte si late, inaltime sub medie, retard mental moderat (IQ sub 50). O treime din copiii cu Sindrom Down prezinta malformatii cardiace – comunicari anormale intre camerele inimii, care duc la o circulatie anormala a singelui la inima si la oxigenarea defectuoasa a intregului organism.
Exista 2 tipuri de teste prenatale care pot detecta sindromul Down la fat: teste de screening si teste de diagnostic. Testele de screening estimeaza riscul ca fatul sa aiba sindrom Down, iar testele de diagnostic confirma aceasta afectiune.
Testele de screening sunt neinvazive si nedureroase, insa nu pot oferi un diagnostic sigur. Au o acuitate de 80% in determinarea sindromului Down sI a altor anomalii cromozomiale.
Testele de diagnostic au o acuitate de 99%, si sunt invasive, in unele cazuri prezinta riscul pierderii sarcinii si aparitiei altor complicatii. Din acest motiv sunt recomandate femeilor cu virsta peste 35 ani, celor care prezinta un istoric familial de boli genetice sau femeilor care au primit un rezultat pozitiv la testul de screening.
Sindrom Edwards (trisomia 18) este o boala cromozomiala foarte grava, caracterizata printr-un sindrom plurimalformativ datorat prezentei unui cromozom 18 suplimentar. Majoritatea embrionilor cu trisomie 18 sunt avortati spontan in primele 2 trimestre ale sarcinii.
Trisomia 18 poate fi suspectata inca din viata intrauterina: retard de crestere intrauterina, anomalii cardiace, lichid amniotic in exces, calcii sub forma de “piolet”. Dupa nastere, principalele semen clinice sunt: greutate mica, occipital proeminent, urechi jos inserate, cu pavilionul modificat, retard mental sever, defect de sept ventricular, rinichi in potcoava, stenoza pilorica. Doar 5% dintre copii supravietuiesc virstei de 1 an. 70% dintre decese sunt datorate stopului cardio-respirator.

DUBLU TEST (se efectueaza in saptamanile 9 – 13 de sarcina) este un screening prenatal de prim trimestru caracterizat prin determinarea in sangele matern a markerilor serici PAPP-A (proteina plasmatica asociata sarcinii, care este produsa in cantitate mare de trofoblast si eliminata in circulatia maternala) si Free beta HCG.
Pentru o rata de detectie a sindromului Down si a sindromului Edwards de 86% este necesara o evaluare combinata – biochimica si echografica, a valorilor celor doi markeri serici si a translucentei nucale, masurata ecografic de catre medicul ginecolog

5. Lista analizelor decontate de CAS

ANALIZE DE LABORATOR DECONTATE

HEMATOLOGIE
Hemoleucograma completa*1)
VSH*1)
Determinare la gravida a grupului sanguin ABO *1)
Determinarea grup sanguin Rh *1)
Timp Quick si INR (International Normalised Ratio) *1)
APTT
Fibrinogenemie *1)

BIOCHIMIE – serica si urinara
Proteine totale serice *1)
Electroforeza proteinelor serice *1)
Transferina
Feritina serica
Uree serica *1)
Acid uric seric *1)
Creatinina serica *1)
Bilirubina totala *1)
Bilirubina directa *1)
Glicemie *1)
Colesterol seric total *1)
HDL colesterol *1)
LDL colesterol *1)
Trigliceride serice *1)
TGP *1)
TGO *1)
Gama GT
Fosfataza alcalina *1)
Sodiu seric *1)
Potasiu seric *1)
Calciu seric total *1)
Calciu ionic seric *1)
Magneziemie *1)
Sideremie *1)
Fosfor (fosfat seric)
Examen complet de urina (sumar + sediment) *1)
Dozare proteine urinare *1)
Microalbuminuria (albumina urinara) *5)
Dozare glucoza urina *1)
Creatinina urinara *5)

IMUNOLOGIE
TSH *1)
FT4 *1)
Hormonul foliculinostimulant FSH
Hormonul lutheinizant (LH)
Cortizol
Testosteron
Estradiol
Progesteron
Prolactina
Ag HBs (screening) *2)
Anti-HCV *2)
Testare HIV la gravida *1)
ASLO *1)
VDRL *1) sau RPR *1)
Confirmare TPHA *3)
Antigen Helicobacter Pylori *1)
Complement seric C3
Complement seric C4
IgG seric
IgA seric
IgM seric
IgE seric
Proteina C reactiva *1)
Factor rheumatoid
ATPO
PSA
free PSA *4)

MICROBIOLOGIE
Examen bacteriologic exudat faringian – Examen microscopic nativ si colorat, cultură și identificare Examen fungic exudat faringian – Examen microscopic nativ si colorat, cultură și identificare fungica Urocultură *1) Examen microscopic nativ si colorat, cultură și identificare bacteriana
Examen fungic urina *1) Examen microscopic nativ si colorat, cultură și identificare fungica
Examen micologic materii fecale – Examen microscopic nativ si colorat, cultură și identificare fungica
Examen coproparazitologic *1)
Depistare hemoragii oculte *1)
Examene din secreţii vaginale – Examen microscopic nativ si colorat, cultură și identificare bacteriana
Examene din secreţii vaginale – Examen microscopic nativ si colorat, cultură și identificare fungica
Examene din secreţii uretrale – Examen microscopic nativ si colorat, cultură și identificare bacteriana
Examene din secreţii uretrale – Examen microscopic nativ si colorat, cultură și identificare fungica
Examen bacteriologic din secreţii otice – Examen microscopic nativ si colorat, cultură și identificare Examen fungic din secreţii otice – Examen microscopic nativ si colorat, cultură și identificare fungica
Examen bacteriologic din secreţii nazale – Examen microscopic nativ si colorat, cultură și identificare Examen fungic din secreţii nazale – Examen microscopic nativ si colorat, cultură și identificare fungica Examen bacteriologic din secreţii conjunctivale – Examen microscopic nativ si colorat, cultură și bacteriana
Examen fungic din secreţii conjunctivale – Examen microscopic nativ si colorat, cultură și identificare Examen bacteriologic din colecție purulentă – Examen microscopic nativ si colorat, cultură și identificare Examen fungic din colecție purulentă – Examen microscopic nativ si colorat, cultură și identificare

EXAMINARI CITOLOGICE
Examen citologic Babeş-Papanicolau *1)

NOTA:
*1) Investigatii paraclinice ce pot fi recomandate de medicii de familie.
*2) Investigatii paraclinice ce pot fi recomandate si de medicii de familie,
numai pentru gravide si contactii cazurilor diagnosticate de medicii de
specialitate
*3) Se deconteaza numai in cazul in care VDRL sau RPR este pozitiv,
fara recomandarea medicului de familie sau specialist, pe raspunderea
medicului de laborator
*4) Se recomandă pentru bolnavii cu afecţiuni oncologice, de către
medicii de specialitate din specialităţile clinice oncologie şi hematologie
și de către medicii de specialitate urologie pentru diagnosticul
diferențial al cancerului de prostată. Se deconteaza numai pentru valori
determinate ale PSA cuprinse intre 4-10 nanograme/ml sau intre 4 – 10
micrograme/litru fara recomandarea medicului de familie sau de
specialitate, pe raspunderea medicului de laborator.
*5) Investigații paraclinice ce pot fi recomandate de medicii de familie,
pentru asigurații care au evidențiat pe biletul de trimitere pentru
investigații paraclinice management de caz pentru HTA, dislipidemie,
diabet zaharat tip 2, astm bronşic, boala cronică respiratorie obstructivă
(BPOC) și boala cronică de rinichi, după caz.

6. Noua gama de teste alergologice

Va prezentam noua gama de teste serologice pentru alergii produse de Euroimmun – Germania si care se pot efectua in cadrul Laboratoarelor Tritest din Iasi, Suceava si Botosani.

PANEL IgE SPECIFIC ANTI ALERGENI ALIMENTARI (Food France 1) – alune – f17, migdale– f20, rosii – f25, mazare – f12, arahide – f13, fasole de soia – f14, telina – f85, caju – f158,mar – f49, kiwi – f84, piersica – f95, carne de vita – f27, carne de pui – f83, carne de porc –f26, creveti – f24, crab – f23, ton – f40, cod – f3, seminte susan – f10, orez – f9, faina de grau – f4, lapte de vaca – f2, albus de ou – f1, galbenus de ou – f75. Pret: 200 lei

PANEL IgE SPECIFIC ANTI ALERGENI ALIMENTARI (Food Turkey 1) – Albus de ou F1,Alune de padure F17, Arahide F13, Banana F92, Cacao F73, Calcan F254, Capsuni F44, Carne de oaie F88, Carne de pui F83, Carne de vaca F27, Cartof F35, Cazeina F78, Ceapa F48, Cirese F97, Dude F146, Faina de grau F4, .Fasole verde F132, Fistic F144, Galbenus de ou F75, Gluten F79, Hering F21, Kiwi F84, Langusta F71, Lapte de vaca nepasteurizat F2, Lapte de vaca pasteurizat UHT F169, Macrou F206, Masline F122, Mere F49, Morcov F31, Morun F3, Orez F9, Piersica F95, Portocale F33, Rosie F25, Scoica de rau F324, Seminte de dovleac F222, Seminte de floareasoarelui U87, Smochine F328, Soia F14, Stridie F177, Susan F10. Pret: 250 lei

PANEL IgE SPECIFIC ANTI ALERGENI RESPIRATORI (Inhalation China) – gs23-iarba mix (g6-timoftica, g12-trestie, g13-holcus lanatus), ts21- arbori mix (t1- artar, t4-alun, t5-fag), ws18-flori mix (w22-crizantema, w28-trandafir, w30-lalea,w40-zambila), es1-par animalemix (e1-pisica, e2-ciine), ms5-mucegaiuri mix (m2-cladosporium, m3-aspergillus, m6-alternaria,m11-rhizopus nigricans), mesteacan – t3, ulm – t8, platan – t11, salcie – t12, plop – t14, dud– t70, ambrozie – w1, pelin – w6, patlagina – w9, d.pteronissinus – d1, d.farinae – d2, gandac bucatarie – i6, penicilium notatum – m1, matase – u73, hamei – u80. Pret: 190 lei.

PANEL IgE SPECIFIC ANTI ALERGENI PEDIATRICI –
Derm.pteronyssinus [D1];Derm.farinae [D2]; Polen graminee mix 2 [gx] ; Pisica [E1]; Caine[E5]; Cal [E3]; Mucegai [M6]; Lapte de vaca [F2]; Alpha lactoglobulina [F76]; Betalactoglobulina[F77]; Cazeina [F78]; Albus de ou [F1]; Galbenus [F75]; Albumina bovina [E204] ; Morcov [F31]; Cartof [F35]; Faina de grau [F4]; Alune [F17]; Arahide [F13]; Mesteacan [T3]; Pelin [W6]; Cladosporium herbarum [M2]; Aspergillus fumigates [M3]; Peste cod [F3]; Orez [F9]; Soia [F14]; Mar [F49]. Pret: 245 lei.

PANEL IgE SPECIFIC ANTI AMESTEC ALERGENI (Mixt) (Atopy Chile 1) – d.pteronissinus –d1, d.farinae – d2, epiteliu caine – e2, pir gros – g2, secara – g5, fan – g4, cladosporium herbarum – m2, aspergillus fumigatus – m3, alternaria alternata – m6, platan – t11, mimosa– t19, frasin – t15, plop – t14, albus de ou – f1, galbenus de ou – f75, lapte de vaca – f2, ton– f40, somon – f41, faina de grau – f4, orez – f9, arahide – f13, fasole de soia – f14, rosii –f25, portocala – f33, mar – f49, nucsoara – f92, carne de pui – f83, patrunjel – f86, ciocolata– f105, porumb – f292. Pret: 250 lei.

PANEL IgE SPECIFIC ANTI AMESTEC ALERGENI (Mixt) (Mix France 2) – telina – f85, arahide– f13, fasole de soia – f14, fasole – f12, faina de grau – f4, creveti – f24, cod – f3, lapte de vaca – f2, albus de ou – f1, alune – f17, mar – f49, kiwi – f84, mesteacan – t3, alun – t4, chiparos – t23, platan – t11, timoftica – g6, patlagina – w9, ambrozie – w1, pelin – w6, parietaria officinalis – w19, pisica (piele/par) – e1, caine (piele/par) – e2, aspergillus fumigatus –m3, alternaria alternata – m6, d.pteronissinus – d1, d.farinae – d2. Pret: 220 lei.

PANEL IgE SPECIFIC ANTI AMESTEC ALERGENI (Mixt) (Atopy Screening) – d.pteronissinus –d1, d.farinae – d2, venin de albino –i1, venin viespe –i3, gandac bucatarie –i6, praf de casa –h1, epiteliu/par pisica –e1, epiteliu/par caine –e2, epiteliu/par cal –e3, penicillium notatum –m1, cladosporium herbarum – m2, aspergillus fumigatus – m3, alternaria alternata – m6, vitelar –g1, golomat –g3, timoftica –g6, secara –g12, arin alb –t2, mesteacan –t3, alun –t4, stejar –t7, chiparos –t23, ambrozie –w1, pelin –w6, patlagina –w9, latex –u85, rosii –f25, morcov –f31, cartof –f35, telina –f85, albus de ou –f1, galbenus de ou –f75, lapte de vaca –f2, peste cod –f3, crab –f23, creveti –f24, albumina bovina –e204, alpha lactoglobulina –f76, betalactoglobulina –f77, cazeina –f78, carne de vita –f27, carne de oaie –f88, drojdie de bere –f45, faina de grau –f4, faina de secara –f5, orez –f9, fasole de soia –f14, seminte de susan –f10, arahide –f13, alone –f17, alone de padure –f20, mar –f49, kiwi –f34. Pret: 400 lei.

7. Alergiile

Alergia este o reactie anormala a organismului la una sau mai multe substante, inofensive în general pentru marea majoritate a oamenilor. Substantele care provoaca reactii alergice poarta denumirea de alergeni.

Care pot fi simptomele?
Reactiile alergice determina simptome variate, ale diferitelor organe si sisteme, localizate mai frecvent la nivelul:
– nasului – rinita alergica sau febra fânului, cu simptome precum mâncarime si congestie nazala, stranut si secretii nazale apoase .
– plamânilor – astm bronsic, cu simptome precum senzatii de sufocare si wheezing (suierat)
– ochilor – conjunctivita, cu mâncarimi, roseata si lacrimare
– pielii : eczeme (dermatite atopice), eruptie însotita de mâncarimi la nivelul bratelor, picioarelor si gâtului ,dermatite de contact, urticarie .
– tractului digestiv, manifestându-se prin crampe stomacale, varsaturi si diaree.
Cum pot stii la ce sunt alergic?
In prima etapa de diagnosticare se recomanda efectuarea testelor multi-alergen care demonstreaza prezenta în ser a anticorpilor IgE la diverse mixturi de alergeni alese în functie de vârsta si simptomele pacientului.
In laboratorul TRITEST se pot efectua urmatoarele teste:

1. PANEL IgE SPECIFIC ANTI ALERGENI ALIMENTARI – Alune [F17]; Arahide [F13]; Nuci [F16]; Migdale [F20]; Lapte pasteurizat [F2]; Albus de ou [F1]; Galbenus de ou [F75]; Caseina [F78]; Cartof [F35]; Telina [F85]; Morcov [F31]; Rosii [F25]; Peste cod [F3]; Crab [F23]; Portocala [F33]; Mere [F49]; Faina de grau [F4]; Faina se secara [F5]; Seminte se susan [F10]; Fasole de soia [F14].

2. PANEL IgE SPECIFIC ANTI ALERGENI INHALATORI – Derm.pteronyssinus [D1]; Derm. Farinae [D2]; Polen de arin [T2]; Polen de mesteacan [T3]; Polen de alun [T4]; Polen de stejar [T7]; Amestecuri de ierburi [Gx]; Polen de secara [G12]; Mugwort [W6]; Patlagina [W9]; Pisica [E1]; Cal(piele/par) [E3]; Caine(piele/par) [E5]; Porc de guinea [E6]; Hamster [E84]; Iepure [E82]; Penicillium notatum [M1]; Caldosporium herbarum [M2]; Aspergillus fumigatus [M3]; Mucegai [M6].

3. PANEL IgE SPECIFIC ANTI ALERGENI PEDIATRICI – Derm.pteronyssinus [D1]; Derm.farinae [D2]; Polen de mesteacan [T3]; Polenuri de ierburi [Mx]; Pisica [E1]; Caine [E5]; Mucegai [M6]; Lapte pasteurizat [F2]; Alpha lactoglobulina [F76]; Beta lactoglobulina [F77]; Cazeina [F78]; Albus de ou [F1]; Galbenus [F75]; Albumina bovina [E204]; Fasole de soia [F14]; Morcov [F31]; Cartof [F35]; Faina de grau [F4]; Alune [F17]; Arahide [F13].

4. PANEL IgE SPECIFIC ANTI AMESTEC ALERGENI – Derm.pteronyssinus [D1]; Derm.farinae [D2]; Polen de arin [T2]; Polen de mesteacan [T3]; Polen de alun [T4]; Polenuri de ierburi [Gx]; Polen de sacara [G12]; Mugwort [W6]; Pisica [E1]; Cal(piele/par) [E3]; Caine(piele/par) [E5]; Mucegai [M6]; Albus de ou [F1]; Lapte pasteurizat [F2]; Arahide [F13]; Alune [F17]; Morcov [F31]; Faina de grau [F4]; Fasole de soia [F14].

8. Trombofiliile ereditare

Trombofiliile ereditare prezinta un determinism major in aparitia avortului spontan; probabil contributia factorilor trombofilici se ridica la cel putin 40-50% din cazurile de avort spontan recurent sau nu, idiopatic.

PACHET TROMBOFILII EREDITARE – 15 MUTATII
Factor V Leiden: Heterozigoti: risc de 8x mai mare pentru aparitia de tromboze in timpul sarcinii
Homozigoti: risc de 20-40 x mai mare pentru aparitia de tromboze in timpul sarcinii,si risc de 140 de ori mai mare pentru a dezvolta tromboembolii

Factor II : Heterozigoti: risc de 2-4 ori de tromboembolii
Homozigoti: nu se cunosc date.
In cazul mutatiilor heterozigote compuse pentru Factorul V si Factor II riscul de a dezvolta tromboze in timpul sarcinii creste de peste 100 de ori.

MTHFR Rol in metabolismul acidului folic.
C677T: Homozigoti: Risc crescut de boli cardiovasculare (3x), tromboze (riscul este mai mare la pacientii cu mutatii la nivelul genelor MTHFR si Factor V Leiden), schizofrenie
Heterozigoti: Ridica probleme doar in cazul heterozigotilor
compusi
A1298C: Nu produce un nivel de ridicat de homocisteina sau un nivel scazut de folati nici in forma heterozigota, nici in stare homozigota.
Starea heterozigota compusa pentru C677T si A1298C prezinta caracteristici asemanatoare cu cele observate in cazul formei homozigote C677T.

ApoE: Defecte in proteina ApoE determina un crescut de colesterol in sange.
e3/e3: alela normala
e2/e2: Nivel crescut de trigliceride, predispozitie catre aparitia dislipidemiei de tip III
e4/e4: risc crescut de arteroscleroza, nivel crescut de colesterol total si LDL, exista si date ce implica aceasta varianta alelica cu aparitia bolii Alzheimer.

ACE: alela D mutanta
ACE DD: risc crescut de 20% pentru aparitia hipertensiunii, nfarct miocardic, risc de boala cardiaca reumatica, hipertrofie de ventricul stang,
ACE ID: risc de hipertensiune arteriala

ATR-1: Alela C- mutanta
ATR-1 CC: predispozitie pentru hipertensiune,vasoconstructie arteriala;
Combinatia mutatiilor ACE DD si ATR-1 CC creste considerabil riscul de infarct miocardic si hipertrofie de ventricul stang.
Pacientii cu hipertensiune si aceste doua alele mutante prezinta o deteriorare a cordului.

AGT M235T: alela T mutanta
AGT TT risc crescut de infarct miocardic si predispozitie pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare (in general)

Fibrinogen G455A: alela A mutanta
FGB AA -legata de aparitia arterotrombozelor, comuna la pacientii cu tromboza.
Mutatia detemina depozitul de fibrina in arterele coronare ce duc la formarea de trombi.

CBS I/D: Forma cu insertie este mutanta
CBS I/I : determina o hiperchromocisteinimie usoara, implicata in aparitia ocluziei arteriale.
Pentru mutantii dubli MTHFR C677T si CBS I/I se dubleaza riscul de tromboza venoasa.

FXIII V34L: mutatie cu efect de doza cu efect pozitiv in populatie,
Homozigoti: ofera protectie impotriva infarctului miocardic si al trombozei venoase.
alela T= mutanta
GPIIIa : alela mutanta : C
Factor de risc pentru o varietate de boli cardiovasculare.

PAI-1
unii autori coreleaza alela 4G cu tromboza sau alte defecte trombofilice.
In sarcina variantele 4G/4G sau 4G/5G constituie un risc semnificativ pentru dezvoltarea
tromboembolismului venos.